L-am revăzut de curând pe Netflix; îl bifasem în anii 2000, printre sutele de titluri de pe CD-uri și hard-uri și, pe măsură ce se derula, mi-l reaminteam, dar nu cu spoilere, ceea ce o să fac acum, cu o secvență, asta e… oricum, merită să-l vedeți, e foarte bun.

E acolo un sub-plot al unei familii de iranieni cu o mică prăvălie și un tată furios și revoltat pe tot felul de închipuiri, care se duce împreună cu fiică-sa să-și cumpere o armă, să aibă el, să-și facă dreptate, la nevoie; și la magazinul ăla de arme, că americanii sunt rămași în secolul op’șpe în privința asta, găsești la prăvălie orice gun, fiică-sa rămâne un pic în urmă la finalul secvenței să ia și cartușe și-i cere vânzătorului o cutie roșie; ăla întreabă – sigur asta?; da, asta roșie, zice ea.

Taică-său își urmează cumva neabătut destinul lui tragic de nebun, vezi foarte clar că e de neoprit, și se duce să-l împuște pe lăcătușul care îi înlocuise broasca din ușa prăvăliei și care-l sfătuise insistent să repare și ușa, s-o schimbe, că e șubredă, dar omul era surd și opac la orice auzea sau vedea.

El credea că meseriașul e de vină pentru că-i spărseseră și devastaseră unii magazinul și s-a dus să-l pedepsească. Scena e cu adevărat tulburătoare și n-o să dau tot spoilerul acum, dar finalul vi-l spun, că e important – deși iranianul împușcă pe cineva mortal și victima pare că sfârșește sub gloanțe, totuși miracolul se întâmplă și nimeni nu moare. Pentru că fata lui îi luase o cutie roșie cu gloanțe oarbe.Iranianul ăla nebun de cap din cauze numai de el închipuite, care vrea să se răzbune pe întreaga lume, e Putin.

Și avem nevoie de cineva să-i pună în brațe o cutie de gloanțe oarbe. Că sunt ai lui, că sunt rușii ăia eroi, puțini, care umplu deja pușcăriile, că sunt ucrainenii, că suntem noi, europenii sau americanii… important e să să-i dăm gloanțe oarbe dementului. Cam asta ne e speranța.

Photo – imdb.com