Tocmai citeam stirea asta de pe Reuters – Institutul Koch din Germania avertizeaza populatia ca inlaturarea restrictiilor a favorizat deja o noua crestere a numarului de imbolnaviri; rata infectarilor, subunitara la inceputul lui aprilie, a ajuns din nou aproape de 1 si daca nu se va opri aici, epidemia va exploda din nou in Germania.
Si m-am gandit la articolul pe care o prietena mi l-a trimis aseara; e pe unherd.com si se cheama “Pe care din cei doi epidemiologi ii crezi”, scris chiar de directorul executiv al site-ului, fost Editor-In_Chief la YouGov. Materialul descrie foarte accurate opiniile a doi epidemiologi cunoscuti si activi in perioada asta, care si-au impus cumva viziunile, diametral opuse, in tarile unde activeaza – suedezul Johan Giesecke si britanicul Neil Ferguson. Pe scurt, suedezul sustine ca nu putem face mai nimic – “it’s like a tsunami sweeping across Europe” – si va trebui sa acceptam ca vor fi pierderi majore de vieti, “but let it pass”.
La randul lui, Ferguson spune ca Suedia e inca pe crestere masiva de cazuri, in timp ce UK ramane la o rata de infectare subunitara si ca modul suedez de a rezolva lucrurile looks like Chinese style, autoritar si dirijist. Simpatici epidemiologii astia, n-ai fi zis ca au verva. Probabil contextul si luminile reflectoarelor puse pe ei ii stimuleaza.
Analiza polemicii dintre cei doi de pe unherd.com e ampla si merita citita. Cumva, intre cele doua opinii de aici se zbate intreaga omenire si zecile de guverne, orbecaind care mai de care sa gaseasca strategia cea buna. Cei care au testat ce mai mult sunt pe o panta descendenta a numarului de cazuri. Slovenia, Finlanda, Cehia, Germania… Oh, wait.. tocmai ce ziceam mai sus de avertismentele Institutului Koch; un semnal de alarma ca nici macar strategia ei nu e castigatoare, ca nici macar ei n-au rabdarea si intelepciunea sa mai stea in case.
Poate nu va mai fi asa. Scriem si ne gandim la lucruri care se schimba din ora in ora; totul se rastoarna si nimic nu mai sta in picioare. Am facut fotografia de mai sus in Londra, acum vreo 3 ani si mesajul mi se pare deja un artefact al unei trecute civilizatii, prea optimista si prea increzatoare.
Cred ca e timpul celor mai precauti, al fricosilor care vor avea rabdare sa stea cat mai mult in case. Da, mi se pare ca virusul asta rastoarna cu totul masa si ii pune pe viteji pe coji de nuca – unde va avantati, habar n-aveti cand si unde va va lovi din nou. We’ll see. Sper sa am rabdarea si frica sa stau indeajuns de mult in casa si sa vad finalul dezastrului si intrezarirea unui nou inceput. Sa vedem cu totii de fapt.
Si cand incepem ne tot gandim oare nu suntem prea fricosi si prea paranoici, acelasi Institut Koch ne spune ca sigur-sigur mai vine un val inainte de vaccin, poate chiar doua. Sa fim optimisti ca Eminescu, ce e val ca valul trece
