Categories
business marketing planetarium

Am pierdut locul al treilea. Cum il recastigam.

Presupun ca multi dintre voi ati auzit si ati citit despre acest concept, the third place; probabil la intersectia sociologiei cu urbanismul (si planificarea urbana), cu o doza de antropologie si niste spice-uri de economie. E vorba de acele spatii sociale, altele decat Acasa si La Munca. Acasa, La Munca si In Oras, sa spunem.

Citisem despre The Third Place si chiar legate de dezbaterea asta in care a fost implicat Starbucks in State acum vreo doi ani – doi tipi au fost arestati pentru ca au stat pur si simplu intr-o franciza din Philadelphia si au vrut sa foloseasca baia, fara sa comande nimic. Lantul de cafenele a internalizat adanc problema si a iesit apoi cu o serie de decizii care pur si simplu au devenit norme de reglementare a spatiului public. Nu numai de atunci dar de ani buni, spatiul public denumit The Third Place e o parte adanc inradacinata a vietii noastre.

Poate nu intamplator, conceptul a aparut chiar in anul de gratie 1989, al revolutiilor est-europene pentru libertate. Sociologul Ray Oldenburg pare sa-l fi introdus, cel putin asa spune curbed.com, in cartea The Great Good Place – si as citi-o si azi, curios sa inteleg cum vedea atunci lucrurile. Scurta paranteza – si acum sunt fascinat cum a putut prevedea Marshall McLuhan satul lui planetar si mai ales atat de exacta prezicere nostradamica – the medium is the message. Inchid paranteza.

Ce se intampla de acum inainte cu Locul al Treilea? E clar ca pandemia a maturat, ca un uragan, acest loc, parte din Nesfanta Treime a Vietii Noastre de Zi cu Zi. Unde ne vom regasi dupa iesirea din carantina vietii? Cum vom redesena si redefini spatiile vietii noastre sociale?
Mi se pare ca suntem intr-un punct in care anumite industrii vor fi nevoite sa concentreze procente mari de inteligenta si expertiza creativa, poate mai mari si mai multe ca niciodata. Property managerii marilor spatii public-private – cladiri de birouri, mall-uri, HoReCa – vor fi un fel de noi arhitecti ai vietii noastre sociale. Cum vom naviga prin spatiile comerciale, cum vom savura din nou micile placeri sociale la cafea, pe strada, pe terase, pe esplanadele oraselor, in spatiile de joaca, in parcuri, pe plaja sau la munte? Cum vom recastiga Locul al Treilea si ce recompense vom mai primi odata ce vom urca din nou pe podium?

Ce sa mai zicem de La Munca, alungat din propria existenta si exilat Acasa

Citesc pe linkedin tot felul de pareri, vad pe zf.ro si pe youtube opinii ale fostilor mei colegi din CBRE Romania. Razvan Iorgu, Managing Director, Luiza Moraru, Head of Property Management, Tudor Ionescu, Head of Advisory&Transaction Office isi pun foarte acut probleme majore – cum vor fi regandite spatiile de lucru, spatiile comerciale, cum vor fi integrate costurile suplimentare de health&safety in costurile operationale ale vietii corporate. Toata industria aceasta administreaza in fiecare secunda functionalitati care ni se pareau banale, daca nu cumva nici nu le percepeam si care devin azi chestiuni vitale. Cum va circula aerul conditionat, cum vor fi reimpartite spatiile de lucru? dar cele comune?; pe unde vom circula, ce vor deveni open spaces-urile de la birouri? Artefacte ale unei vieti trecute, viitoare piese de muzeu ca cele din Pompei de acum doua mii de ani? Si in pauza de pranz ce vor face? Gluma asta de pe facebook ce e, o previziune?

Photo – copyright Traian Panghe, Lisabona, 2017