M-am uitat marti la BestMarketingConference organizata de Biz, prima conferinta care a indraznit sa iasa in offline, din 15 martie incoace. Si chiar daca numele eventului nu-i vreunul smart& funny, a fost foarte interesanta si-si merita superlativul relativ asumat. Iar revista Biz si echipa Martei Usurelu merita multi de bravo, mai ales pentru cei 20 de ani de cand tine sus steagul presei de business; sunt deja niste clasici in viata si e foarte bine ca isi pastreaza prestigiul castigat; nu sunt multi care reusesc asta.

Ca sa refac un pic traseul de user experience intr-ale conferintelor, m-am decis sa o pun in program dupa ce-am vazut in program speakerii. Primul argument pro a fost prezenta lui Attila Kelemen de la OTP Bank. Mai exact, campania facuta de ei in toamna a fost argumentul major. Rar am vazut in ultima vreme o campanie cu o voce atat de puternica si distincta. Voice-over-ul mi-a dat acel sentiment sanatos de invidie profesionala, care te ia cu un soi de obida sincera si dezarmanta – “pffff, cum de nu am avut si eu ideea asta?” – si apoi te energizeaza si ambitioneaza , “bai, frate, vreau sa fac si eu dintr-astea, ce ma-sa…”. Discutand ieri cu un amic din industrie despre campanie, mi-am amintit si ca citisem in toamna ceva pe iqads, curios fiind cine a facut-o. Comunicatul nu e prea darnic cu creditarea autorilor – bravo Brands Talk si echipei de creatie, sper ca nu-s chiar autorul anonim din Miorita.

Revenind la conferinta, faine insight-urile de la Attila Kelemen. Povestile cu prea mult glamour arata fake, ar fi unul din ele; practic glamour-ul in sine e un fake. Si inca unul, vechi si actual – “un brand puternic deschide conversatia”. Suna un pic calchiat din engleza, mai simplu in romana ar fi “Bai, ati vazut ce-a facut C..-.ola?” La fel de inspirat si noul lor video, lansat in vremuri de COVID, pe aceeasi platforma creativa profunda a planurilor pe care si le fac oamenii despre viata lor de zi cu zi.

Foarte bun si Mihai Bonca, de la Brands Architects. Cateva sugestii de mare bun simt si inteligenta pragmatica – marketingul nu inseamna doar comunicare, incercati sa umblati si la ceilalti “P” & “L” – pret, produs, parteneriate sau logistica. (nu clasicii P&L, am inventat acum altii pentru marketing). Daca nu ai mai nimic de spus in comunicare, mai bine taci si lucrezi la strategii smart.

Daca ai un produs de succes B.C. (before Corona), poate ca succesul trebuie reconstruit din temelii, de la produs, de la pret, poate ar trebui inventate alte canale de distributie. Poate ca asocierea cu alti parteneri logistici e cheia. Sa ramai ancorat in aceleasi ipoteze si date de dinainte de aceasta criza nu e cea mai smart strategie de supravietuire.

Am revazut o parte din asa da-urile enuntate de Bonca – deja celebrul “no more ad investments” al Coca-Cola Phillipine dar si parteneriatele de la noi facute de Leroy Merlin si Auchan pentru centrul de triere COVID-19 de langa Chitila, cumparaturile de la Kaufland prin telefon gratuite pentru batrani, preturile blocate de Carrefour de Pasti sau Donatiile pentru linia intai initiate de Banca Transilvania si emag. Si tot de la noi, refuzul MedLife de a mai permite, in martie, dupa declansarea epidemiei in Romania, accesul pacientilor cu insuficiente respiratorii merita oricand un anti-EFFIE.

Bonca a mai spus cateva lucruri foarte utile – sa intelegi audienta la nivelul mai profund al credintelor si valorilor ca sa poti consturi un brand puternic si sa nu stai la panda sa vanezi doar niste tendinte “fashionable” si mai ales sa cauti acele Big Ideas in interiorul orgnizatiei, ca ele nu-s doar niste vorbe mestesugite la marketing.

Mi-au placut si spiritul deschis si empatic al Cristinei Hanganu, – comunicarea Lidl in general are un touch de bun simt si creativitate simpatica – dar si inversunarea si focusul mereu concentrat ale lui Ciprian Susanu de la Dare Digital.

Interesanta si prima prezentare, facuta de Victor Rotariu, Head of Strategy la Group M; brandurile puternice isi revin din criza de 9 ori mai repede decat cele mai slabe, a fost unul din mesajele pe care le-am retinut. Si ideea ca daca trecutul era tranzactional iar oamenii plateau in schimbul avantajelor si beneficiilor primite de la branduri, viitorul se arata mai degraba solidar – oamenii vor investi resurse financiare si emotionale asteptandu-se sa primeasca produse dar si investitii ale brandurilor care vor schimba in bine societatea.

Overall, un sentiment optimist dupa conferinta Biz; macar de-am fi cu toti inspirati, empatici si smart ca vorbitorii de aici. Pentru ca traim intr-adevr vremuri in care ne tot intrebam pe unde s-o apucam in noua Liminalitate. V-am bagat in ceata, nu? Si eu am fost la fel cand am vazut slide-ul celor de la Philip Morris/Iqos.

E un concept fascinant din antropologie, despre care am citit apoi. Liminalitatea ar fi, intr-o definitie proprie, sentimentul de dezorientare pe care il au membrii unei comunitati cand iau parte la ritualuri de trecere – pleaca de la scoala din sat la internatul liceului de la oras, isi pierd reperele vietii de dinainte si nici nu si le pot insusi foarte rapid si profund pe cele ale noii comunitati din care incearca sa faca parte. Acel in-between prin care a trecut o intreaga natiune cand taranii deposedati de pamant si saraciti dupa al doilea razboi mondial au ajuns la oras muncitori in fabrici, locatari ai blocurilor cutii-de-chibrit, in care n-au stiut multa vreme ce mai e cu ei, sunt tarani ajunsi la oras sau oraseni. Faceau mereu drumuri la rudele ramase de la tara, aducand cu ei in camarile apartamentelor faina, malai si carnea, incercand sa nu uite ca-s tarani; sau poate foametea copilariei de la tara?

Revenind la conceptul asta puternic si necunoscut totusi in limba romana, sa-i spunem dezorientare? Imi vin in minte vorbele vulturilor plesuvi din Cartea Junglei sau cele ale lui Moromete – Unde mergem noi, Niculae?
Imi vine sa rad amintindu-mi de un banc vechi, din anii ’80 – Mergem inainte, ca inainte era mai bine.

Photo – copyright Biz, www.bestmarketingconference.ro