copyright – @Traian Panghe, Sevilla, 2023

Ce e un spital, din punct de vedere administrativ, sanitar șamd? Pentru că a devenit un subiect de comunicare actual, am săpat după o definiție legală. Legea 270/2003 pare că e sediul acestei materii și legiuitorul pune în art 1 o definiție din străfundul gândirii birocratic-comuniste:
Art. 1. – (1) Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, proprietate publică sau privată, care asigură servicii medicale.
Remarcați stupizenia și completa imprecizie a sintagmei “cu paturi”. Ca și cum acel pat – concept tâmplăresc de mobilier, nu? sau antropologic-funcțional? – ar fi suficient să exprime și să descrie un mecanism atât de complex cum e cel al sistemul de sănătate. Poate că “paturi dotate cu instalații medicale de îngrijire a bolnavului” ar fi fost o bază de pornire; în fine, nu facem acum munca unor tăntălăi. Altundeva e esența aici – legea spune că spitalul are personalitatea juridică.
Dar ce e un spital conform definiției de vocabular? După cum probabil intuiți, lingvistica e ceva mai complexă și mai analitică; ne prezintă mai multe contexte în care putem folosi acest cuvânt. Pe scurt, spitalul e și instituție și clădire, cel mai important de știut. Mai multe detalii, pe dexonline.

Așadar, în jurul sensurilor noțiunii de spital a început o nebunie de fight între PSD și ONG-ul Dăruiește Viață, care se poartă prin tot felul de proxies. O bătălie mediatică pe spitale între aripa pesede din statul român și aripa pro-occidentală de pe lângă statul român, să zicem așa. Nu știm exact dacă și cât sprijin are chiar în statul român aripa asta civică; nu știm nici dacă ea e fundamental civică și non-guvernamentală, pentru că iată, procesul este fluid și dinamic – reprezentanți ai acestor ONG-uri intră în administrație, a mai intrat și o aripă a Funky Citizens în administrația prezidențială. Sunt multe layere, iar bătălia este nu doar strategică, pe centre de putere din stat, este și pe nuanțe, pe comunicare. Că aici vroiam s-ajung și cu asta am început.
Înainte de analiza “pe text”, o întrebare legitimă – de ce s-a împotrivit aprig PSD numirii Oanei Gheorghiu? Nu despre dimensiunea politică vorbesc, ci despre comunicare și PR. Dăruiește Viață are o reputație construită ani de zile, iar PSD și statul român i-au faultat mai mult sau mai puțin discret dintotdeauna – autorizațiile de funcționare de la Marie Curie întârziate cu lunile șamd.
Dar ce a construit Dăruiește Viață? Păi o grămadă de proiecte, sunt aici toate.
Dar PSD? Că doamna primar de Craiova ne transmite supărată pe amploarea proiectelor DV, că numai PSD a făcut spitale – spitalul Gomoiu, zice doamna Vasilescu printre altele, e opera PSD și a Gabrielei Firea.

Legal vorbind, nici DV nici PSD nu au făcut spitale- instituții cu personalitate juridică. Sigur, PSD ca partid politic nici n-ar putea face un spital privat, tot legal vorbind. Că spitale publice face doar statul.
Din punct de vedere semantic însă, ambele combatante au acoperire de dicționar, să zicem așa. Și Dăruiește Viață și PSD/Firea au făcut extinderi/modernizări, aripi noi de spital, corpuri noi de clădiri șamd. Fiecare cum s-a priceput – unii mai bine, cu donații, cu o perspectivă pragmatică și eficientă, alții prost, împiedicat, în stilul birocrației românești de stat (nu săriți, există și birocrație privată), la Gomoiu au uitat să facă rețeaua de utilități șamd.

Că tot vorbim de Gomoiu, țesătura de PR lansată de Olguța e tocită și străvezie. Culmea, Oprescu era mai onest și spunea acum 12 ani lucruri mai decente, mai acoperitoare în realitate: modernizare și extindere de spitale. În documentul de tip “despre noi” de pe site, administrația de la Gomoiu enumeră niște fapte – că au început în anii 2010 și că practic, proiectul a “traversat” mai multe administrații locale, de diverse coloraturi politice, Videanu-Oprescu-Firea. Nici la Foișor nu e un alt spital – legal, e același, extins și modernizat cu fonduri europene, cu noi clădiri. Ai zice că și la Foișor și la Gomoiu sunt mai multe spitale. Așadar, PSD vrea să demonteze un semi-adevăr și trântește în loc o maxi-minciună. Te doare capul.
OK, legal vorbind, nici la Marie Curie nu e alt spital. Sigur, ei au precizat de fiecare dată că “la Marie Curie… ” ‘ “în incinta spitalului Marie Curie…”, dar mintea reține scurtăturile din headline, așa suntem construiți. Eu însumi am crezut multă vreme că lângă Marie Curie e chiar un alt spital. Ei bine, nu; e o clinică, o clădire nouă, mare, modernă, sigur. Dar nu e o altă instituție spitalicească, e o altă clădire. Acesta e proiectul NoiFacemUnSpital, cu povestea lui, relatată chiar de fondatori și inițiatori.
Și acum, întrebările grele. E incorect din punct de vedere legal și funcțional să spui că faci un spital când nu e o nouă instituție, cu personalitate juridică proprie? Da. Sigur, e corect să te referi la sensul de clădire nouă.
DV știa toate astea când a decis să aprobe acest headline? Well, eu cred că da. Ar fi putut spune altfel? Sigur; e treaba agențiilor, a echipelor de comunicare să vină cu soluții. Or fi întors discuția pe toate părțile? Nu știm; presupunem că da.
Dincolo, ar fi putut să-i spună cineva ceva doamnei Vasilescu? Sigur că ar fi putut, dar poate numai în vis. E și mai greu de crezut că există în anturajul Olguței cineva care să aibă curajul nebun să-i șoptească – “știți, doamna primar, Gomoiu e spital încă din interbelic”.

Rezumând, bătălia pe semnificațiile spitalului ar fi așa: PSD se leagă de sensul juridic, legal, dar se face că uită că ei înșiși fix asta au făcut – clădiri, corpuri noi, nu instituții spitalicești. O concluzie gen “dooooh”, ați zice că am pierdut vremea pe niște banalități. Iată însă ce arme stupide și boante scot românii la-naintare.